Scris de
Elena Solunca Moise
Intrat în legendă, Henri Coandă este cunoscut îndeosebi pentru realizarea primului avion cu reacţie şi descoperirea efectului care îi poartă numele, însă moştenirea sa este cu mult mai bogată şi cuprinde peste 250 de invenţii concretizate în peste 700 de brevete. În 1910, când avea numai 24 de ani, la a doua ediţie a Salonului Internaţional Aeronautic din Paris, atrăgea atenţia lumii ştiinţifice cu prezentarea primului avion cu turbo-propulsor fără elice, intrat în istoria ştiinţei ca „Avionul Coandă 1910“. La trecerea unui secol de la acest important eveniment ştiinţific, în Aula Academiei Române s-a desfăşurat o sesiune omagială organizată de Secţia de Ştiinţe Tehnice a Academiei Române şi Asociaţia „Henri Coandă“. În alocuţiunea de deschidere, acad. Valentin Vlad, vicepreşedinte al Academiei Române, a făcut o prezentare sintetică a vieţii şi operei lui Henri Coandă, al cărui exemplu „trebuie transmis tinerilor pe care îi formăm în universităţile şi institutele noastre“. Prin tot ceea ce a făcut acest geniu al tehnicii româneşti „trebuie să fie un reper în evaluarea cercetării noastre din domeniile ştiinţifice şi tehnice“. G-ral. Lt. dr. Ion-Aurel Stanciu, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, a rostit un „cuvânt omagial din partea aviaţiei militare române“. În continuare, au prezentat comunicări: prof. dr. ing. Corneliu Berbente, Universitatea Politehnică Bucureşti - „Personalitatea ştiinţifică a savantului Henri Coandă“; dr. ing. Ioan Buiu - „Coandă 1910 «Le seule aeroplane sans Èlice avec turbo-propulseur» - impact mediatic şi tehnologic“; G-ral (r) Iosif Rus, Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii - „Fundamentul ştiinţific al creaţiei lui Henri Coandă 1910“; Ing. Dan Antoniu - „Propulsorul Coandă 1910“; Dr. ing. Sorin Dinea - „De la avionul cu reacţie la aerodina lenticulară“; Prof. dr. ing. Adriana Năstase - „Omagiu pentru Henri Coandă“; prof. dr. fiz. Radu Homescu - „1970: Dialog cu Henri Coandă“; „1976: La Muzeul Spaţiului din Washington“, şi ing. Alexandru Bartoc, Fundaţia Bartoc - „Henri Coandă în filatelie şi numismatică“. La sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată o expoziţie dedicată lui Henri Coandă.
Politici Sociale
Despre afaceri online
PC Computer Locuinta - O investitie necesara
De la prietenii niștri RELIGIE
LITERATURA și CREDINTA
Economico - Sociale
Politici Fiscale , Sociale
Situatia ECONOMICO-SOCIALA Stiinta si tehnica
Deschizător de drumuri în ştiinţă şi tehnică
Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, fiind fiul generalului Constantin Coandă, profesor de matematică la Şcoala Naţională de Drumuri şi Şosele din Bucureşti şi prim-ministru al României (1918), şi al Aidei Danet, fiica medicului francez Gustave Danet. A urmat cursurile gimnaziale la Liceul Sf. Sava şi cele liceale la Liceul Militar din Iaşi. Şi-a continuat studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti şi, din 1904, la Tehnische Hohschule Berlin - Charlotenburg, iar din 1909 la École Supériore d’Aéronautique et de Construction Mécaniques, pe care o termină în anul următor ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici. Sprijinit de inginerul Gustave Eiffel şi de matematicianul Paul Painlevé începe să facă experimente aerodinamice şi construieşte, în 1910, primul avion propulsor cu reacţie, fără elice, numit „Coandă - 1910“. Tot în acest an, a fost distins cu titlul de „Officier d’Académie“ pentru servicii aduse aviaţiei şi, câţiva ani mai târziu, pentru participare la război în slujba Franţei şi a Aliaţilor primeşte „Legiunea de Onoare“, iar în România i se acordă „Bene Merenti“, clasa I. O activitate la fel de intensă desfăşoară şi în Anglia, între 1911-1914, ca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, unde construieşte avioane cu elice de mare performanţă, cunoscute sub numele de „Bristol-Coandă“ şi cu unul dintre ele a câştigat premiul I la Concursul internaţional al aviaţiei militare din Anglia. Se întoarce în Franţa, unde seria performanţelor se îmbogăţeşte între altele cu un avion de recunoaştere, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacţie şi primul tren aerodinamic din lume.
Anul 1934 este cel în care Henri Coandă obţine un brevet de invenţie pentru „Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un al fluid“, cunoscut ca „Efectul Coandă“ şi defineşte devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat încă din 1910, când făcea probe la avionul său cu reacţie. Descoperirea a fost urmată de numeroase aplicaţii, fiind considerat şi părintele mecanicii fluidelor. Dintre atât de multele sale invenţii mai consemnăm realizarea unui nou material de construcţie (beton-lemnul) pentru decoraţiuni, folosit la Palatul culturii din Iaşi. Tot în România, pune la punct un dispozitiv de detecţie a lichidelor din sol, folosit în prospectarea petrolieră. În Golful Persic, a construit un rezervor subacvatic din beton pentru depozitarea petrolului. Şi am putea continua. Cu certitudine, a avut vocaţia unui genial deschizător de drumuri, deoarece, cum însuşi spunea: „Domeniile ştiinţei sunt atât de vaste şi atrăgătoare, că nu m-am putut abţine de a le atinge pe toate. Dacă în aerodinamică am un oarecare renume, aceasta nu înseamnă că nu am găsit în alte branşe lucruri interesante... în biologie, electronică, cristalografie, studiile spaţiale, hidrodinamică, studiul apei în general, optică, termodinamică, energie nucleară ş.a.m.d.“.
Generozitatea gânditorului
Recunoaşterea internaţională a fost pe măsură şi, de pildă, în 1972, o revistă franceză îl plasa printre primii douăzeci de mari savanţi din toate timpurile, iar o revistă americană consemna: „Acest om înalt, înţelept şi robust savant este unul dintre cei mai activi oameni ai lumii şi, fără nicio exagerare, unul dintre geniile cele mai mari ale secolului“. Recunoaşterea internaţională este atestată şi de numeroasele distincţii şi premii între care: Harry Diamond Laboratories Award, Honorary Fellowship of Royal Aeronautical Society, Prix et Grand Médaille d’or Wielles Tiges“, UNESCO Award for Scientific Research, Médaille de l’Aéronautique Francaise.
Henri Coandă a revenit în ţară în 1969 ca director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică (INCREST), iar în 1971, împreună cu acad. Elie Carafoli, reorganizează Departamentul de Inginerie Aeronautică al Institutului Politehnic din Bucureşti. În anul 1970, a fost ales membru al Academiei Române.
Înzestrat cu disponibilitate intelectuală de excepţie şi cu un spirit inventiv pe măsură, Henri Coandă a fost şi un gânditor de o generozitate cu totul exemplară, sintetizată în mărturisirea: „Tot ce-am întreprins, tot ce-am realizat nu a fost decât o chemare a noului, pentru cunoaştere, în scopul aflării a ceea ce mi-ar fi permis să desluşesc omul, condiţiile lui de viaţă, posibilităţile lui de creaţie într-un univers ce se dorea mereu mai larg, mai mare... în care să-mi pot aduce contribuţia nu a unui ambiţios, a unui egocentric, ci a unui devotat ideii de ridicare a omului prin acele mijloace pe care le oferă tehnica în era noastră, interes şi obiectiv care mă animă şi astăzi“. A-i evoca viaţa şi activitate este o datorie şi, cum s-a subliniat, o datorie este a-i cunoaşte întreaga moştenire spre a o îmbogăţi.
AGENDA
* Astăzi la ora 12.00, la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Şiinţă şi Artă (FNSA) se va desfăşura festivitatea de acordare a Premiilor de Excelenţă în Domeniul Ştiinţei şi Artelor. Evenimentul este organizat de FNSA în colaborare cu Primăria Sectorului 2 Bucureşti.
* În ziua de 15 ianuarie, ora 11.00, în Aula Academiei Române va avea loc manifestarea „Ziua lui Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naţionale“, organizată de Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Biblioteca Academiei Române. La ora 10.30, în sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române se va vernisa expoziţia „Donaţia George Oprescu“.
