Vezi și
1.
Schema de tratament pentru
cazurile ușoare de Covid-19
2.
Romania traiește , încă
, din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
3.
Scara de valori a
societății romanești
6.
Planurile in derulare sunt
o munca in progres, veche de sute de ani
7.
Destinatii uimitoare pe glob
8.
Miracolul japonez- Drum
reconstruit în patru zile
9.
Primarul care nu frură
13.
O Nouă Republică
14. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
15.În vremea monarhiei,
taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
17.
Cea mai frumoasă scrisoare
de dragoste
23.
Set medical Covid necesar
acasă
27.
Inamicul numărul unu al
acumulatorilor
29.
Economisirea energiei
electrice
30. Hoțul de cărți
33.
Microbii din organismul uman
34.
Despre islamizarea Europei.
O publicăm integral. Și fără comentarii.
35.
„Naţiunea este mai
importantă ca Libertatea !”
36.
Masca ce omoară virusul O veste de Covid
37.Primul an de viaţă -
Alocatia pentru copil
38.Tavalugul Marelui Razboi -
Globaliyarea - Asasinii Economici
Potrivit dr. Bostrom, omenirea a intrat într-o nouă eră tehnologică, care are capacitatea de a ne ameninţa viitorul. De fapt, aceasta este cea mai mare ameninţare pentru om din întreaga istorie a omenirii, explică profesorul, într-un interviu BBC.
Dezvoltarea tehnologică de azi este ca o armă extrem de periculoasă în mâinile unui copil, consideră Bostrom. Potrivit cercetătorului suedez, avansul tehnologic nu a fost însoţit de dezvoltarea capacităţii de control a posibilelor consecinţe.
Experimente din domenii ca biologia sintetică, nanotehnologia şi inteligenţa artificială evoluează cu repeziciune într-o zonă plină de neprevăzut. Biologia sintetică, adică locul unde biologia se întâlneşte cu ingineria, promite mari beneficii medicale. Însă, cercetătorul este îngrijorat de consecinţele încă neelucidate ale acestor manipulări ale limitelor biologiei umane.
Noile arme de distrugere în masă
Nanotehnologia, adică intervenţia la nivel molecular sau atomic, ar putea deveni o ameninţare uriaşă pentru omenire, dacă ar fi folosită pentru echipament militar. Potrivit cercetătorului, controlarea folosirii acestui tip de arme va fi o imensă provocare pentru viitoarele guverne ale lumii.
"Nu este ficţiune, îndoctrinare religioasă sau o conversaţie de genul celor purtate noapte târziu, într-un pub. Nu există niciun motiv plauzibil să nu luăm în considerare aceste ameninţări. În ceea ce priveşte responsabilitatea morală a faptelor noastre, suntem la nivelul unor copii. Problema este că aceşti copii cu puţină responsabilitate morală au la dispoziţie capacităţi tehnologice uriaşe", concluzionează Bostrom.
Răspândirea erorii sau terorii, mult mai rapidă
Şi nu este singurul care este de această părere. Lordul Martin Rees, fost preşedinte al Societăţii Astronomice Regale, susţine înfiinţarea unui centru pentru studierea riscurile existenţei umane la Cambridge. "Este primul secol din istoria omenirii în care cea mai mare ameninţare pentru omenire vine din partea omenirii însăşi", opinează Rees.
"Odată cu dezvoltarea unei noi tehnologii, există avantaje pentru omenire, dar şi mari riscuri", spune reputatul om de ştiinţă. Producerea de noi organisme pentru agricultură şi medicină ar putea avea efecte secundare catastrofale în plan ecologic.
Faptul că trăim într-o lume mult mai interconectată decât în trecut este, de asemenea, în dezavantajul nostru. "Răspândirea unei eventuale erori sau terori va avea loc mult mai rapid decât în trecut", susţine Rees.
O explozie a inteligenţei
Un alt membru al institutului de la Oxford, Daniel Dewey, explică pericolele dezvoltării necontrolate a inteligenţei artificiale. Iar ameninţarea nu este o transformare subită a computerelor şi roboţilor în monştri, ci o aşa-numită "explozie a inteligenţei artificiale".
"Inteligenţa artificială este una dintre tehnologiile în care tot mai multă putere este stocată în unităţi tot mai mici", spune Dewey, expert în super-inteligenţa maşinilor şi fost angajat al Google.
"Cu inteligenţa artificială, biotehnologia şi nanotehnologia, poţi produce extrem de multe efecte în lanţ, astfel încât cu resurse relativ puţine poţi dezvolta proiecte care pot afecta întreaga populaţie a lumii", încheie Dewey.