16 iun. 2013

Karpen’s Pile permanently work

NICOLAE VASILESCU-KARPEN


22 decembrie 1870, Craiova — 2 martie 1964, Bucureşti
om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român

Karpen’s Pile: A Battery That Produces Energy Continuously Since 1950 Exists in Romanian Museum

karpen pile Karpens Pile: A Battery That Produces Energy Continuously Since 1950 Exists in Romanian Museum
An old photo of Karpen’s pile

COMOARA DINTR-UN SEIF BLINDAT. NICOLAE VASILESCU – KARPEN A DESCOPERIT CEVA CE NU TREBUIE ŞTIUT. PILA KARPEN ESTE INVENTIA CARE SE VREA DEFINITIV UITATA, PIERDUTA, INGROPATA


La Muzeul Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”din Bucureşti există o pilă electrică, construită deVasile Carpăn, care funcţionează fără întrerupere de 70 de ani. Nepoţii inventatorului au fost la muzeu, recent, şi au exprimat intenţia de a construi la Politehnica din Bucureşti o copie fidelă a prototipului realizat în 1950, pentru a studia posibilitatea de produce, pentru România, curent electric gratuit.
Obiectul de patrimoniu stă într-un seif metalic blindat, chiar în biroul directoarei muzeului. Este vorba despre “Pila termoelectrică cu temperatura uniformă”, cunoscută sub numele de “Pila lui Carpăn”, realizată în 1950. Poliţia a interzis conducerii muzeului să expună acest obiect fără o masură de securitate excepţională. Dar muzeul nu are bani pentru aşa ceva,
de aceea o ţine închisă în seif.

Pila este, de fapt, un perpetuum mobile, adicăun aparat care generează energie la nesfârşit fără intervenţie din exterior. Deşi ar fi trebuit să se oprească de multe decenii, “Pila lui Carpăn” se încăpăţânează să funcţioneze, aşa cum a prevăzut inventatorul ei. Oamenii de stiintă nu pot explica încă cum este posibil aşa ceva.

Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care să producă energie la nesfârşit, fără să primească impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizaţiei actuale. În epoca modernă însă, acest vis a fost abandonat pe considerentul că ar fi o utopie.

Cei ce au continuat totuşi să caute soluţia, au fost marginalizaţi, lumea stiinţifică considerându-i nebuni. Cu toate acestea, un fizician român s-a încăpăţănat să-l construiască. Şi se pare că a reuşit. Nicolae Vasilescu Carpăn a început să lucreze la acest proiect înainte de Primul Război Mondial.


“Pila” a fost brevetată în 1922. Pentru oamenii de ştiinţă de astăzi este de neînţeles cum a fost posibil ca un om de o rigurozitate ştiintifică excepţională, asa cum a fost Carpăn, să se apuce de o asemenea “nebunie”. Lucrarea teoretică se referă la dimensiunile pe care trebuie să le aibă aparatul şi materialele din care trebuie construit. Vasilescu Carpăn susţine în aceasta lucrare că pila inventată de el va furniza energie electrică la nesfârşit.

După ce teoria a fost gata, s-a apucat de lucru. Voia să demonstreze printr-un prototip că ceea ce calculase era corect. Prototipul a fost gata în 1950. Era vorba, în fapt, despre două pile electrice legate în serie, care pun în miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la rândul său, mişca o paletă conectată la un întrerupător. La fiecare jumătate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumătate de rotaţie să-l închidă. Timpul de rotaţie a elicei era calculat în aşa fel încât pilele să aibă timp de reîncărcare, respectiv pentru refacerea polarităţii în perioada cât circuitul este deschis. Motorul şi paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică. Astazi nu mai este nevoie de aşa ceva, deoarece există aparate de măsură şi control performante.

Ieşit din comun este faptul că o pila electrică (generator electric considerat stramoşul bateriei) nu poate trăi mai mult de 5 ani, maximum 10 în cazul celor mai performante. După care se poate arunca, deoarece unul din electrozi se corodează, iar înlocuirea lui înseamnă, de fapt, o pilă electrica nouă.Generatorul electric al fizicianului român s-a încapaţânat însă să funcţioneze şi după 70 de ani de la construire.


Măsurătorile făcute recent la bornele pilei indicau un curent electric cu o tensiune de valoarea celei calculate de inventator, lucru inexplicabil pentru oamenii de ştiinţă. Pentru a intra un pic în detaliu, trebuie spus că, spre deosebire de ceea ce se învaţă la fizică în clasa a VIII-a, “Pila lui Carpăn” are un electrod din aur, altul din platină, iar electrolitul, lichidul în care sunt imersaţi cei doi electrozi, este acid sulfuric de puritate ridicată. Materialele din care este construita pila reprezintă doar un aspect al problemei. Conform calculelor lui Carpăn, s-ar putea construi un aparat similar, de gabarit – respectând exact proporţiile celui existent – care să dezvolte o energie mult mai mare.

Un asemenea generator ar putea alimenta la nesfârşit o navă spaţială care să călătorească în Cosmos, de pildă. Pentru aplicarea invenţiei trebuie făcut însă un studiu preliminar de fezabilitate. Or, aşa ceva nu este posibil, atâta timp cât despre minunea lui Carpan nu ştie decât un cerc restrâns de oameni de specialitate. Au fost câteva comunicari ştiintifice la Paris, Bucureşti şi Bologna, în care s-a prezentat pe larg invenţia. În deceniile trecute, mecanismul minune a constituit chiar obiect de cercetare la Universitatea din Braşov şi Politehnica din Bucureşti.

Surse din cadrul Politehnicii bucureştene ne-a spus că nepoţii lui Carpăn au contactat facultatea şi muzeul Tehnic pentru a găsi soluţia de a face o copie fidelă a pilei electrice, ţinând cont şi de faptul că documentele care conţin datele tehnice ale obiectului sunt tot la muzeul “Leonida”. Această copie va fi folosită pentru a construi un aparat care să rezolve pentru totdeauna nevoia de energie – adică să producă curent electric gratuit.



Sursa:  Libertatea.ro

The “Dimitrie Leonida” National Technical Museum from Romania hosts a weird kind of battery. Built by Vasile Karpen, the pile has been working uninterrupted for 60 years. “I admit it’s also hard for me to advance the idea of an overunity generator without sounding ridiculous, even if the object exists,” says Nicolae Diaconescu, engineer and director of the museum.
The invention cannot be exposed because the museum doesn’t have enough money to buy the security system necessary for such an exhibit. Half a century ago, the pile’s inventor had said it will work forever, and so far it looks like he was right. Karpen’s perpetual motion machine now sits secured right in the director’s office.
It has been called “the uniform-temperature thermoelectric pile,” and the first prototype has been built in the 1950s. Although it should have stopped working decades ago, it didn’t.

Vezi și

1.    Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.    Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.    Scara de valori a societății romanești 

4.               Europa privită din viitor

5.   Hrana vie

6.    Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.    Destinatii uimitoare pe glob

8.    Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.    Primarul care nu frură

10.               Duda a pus mâna pe Casa Regală

11.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

12.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

15.În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19.               Fii propriul tău nutriționist

20.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

21.               Slăbești daca esti motivat

22.               Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24.               Medicament retras - folosit în diabet

25.               Brexit-ul - Spaima Europei

26.               Virusul Misterios

27.  Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

28.               Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30.  Hoțul de cărți

31.               Aparitia starii de insolventa

32.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

37.Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

38.Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

 

The scientists can’t explain how the contraption, patented in 1922, works. The fact that still puzzles them is how a man of such a scientific stature such as Vasile Karpen could have started building something “that crazy.”
The Karpen pile prototype has been assembled in 1950 and consists of two series-connected electric piles moving a small galvanometric motor. The motor moves a blade that is connected to a switch. With every half rotation, the blade opens the circuit and closes it at the the start of the second half. The blade’s rotation time had been calculated so that the piles have time to recharge and that they can rebuild their polarity during the time that the circuit is open.karpen pile1 Karpens Pile: A Battery That Produces Energy Continuously Since 1950 Exists in Romanian Museum
The purpose of the motor and the blades was to show that the piles actually generate electricity, but they’re not needed anymore, since current technology allows us to measure all the parameters and outline all of them in a more proper way.
A Romanian newspaper, ZIUA (The Day), went to the museum for an interview with Nicolae Diaconescu. He took the Karpen pile out of its secured shelf and allowed the specialists to measure its output with a digital multimeter. This happened on Feb. 27, 2006, and the batteries had indicated the same 1 Volt as back in 1950.
They had mentioned that “unlike the lessons they teach you in the 7th grade physics class, the Karpen Pile has one of its electrodes made of gold, the other of platinum, and the electrolyte (the liquid that the two electrodes are immersed in), is high-purity sulfuric acid.” Karpen’s device could be scaled up to harvest more power, adds Diaconescu.
The Karpen pile had been exhibited in several scientific conferences in Paris, Bucharest and Bologna, Italy, where its construction had been explained widely. Researchers from the University of Brasov and the Polytechnic University of Bucharest in Romania have even performed special studies on the battery, but didn’t come to a clear conclusion.
Vasile Karpen 150x150 Karpens Pile: A Battery That Produces Energy Continuously Since 1950 Exists in Romanian Museum
Vasile Karpen, the inventor
“The French showed themselves very interested by this patrimonial object in the 70s, and wanted to take it. Our museum has been able to keep it, though. As time passed, the fact that the battery doesn’t stop producing energy is more and more clear, giving birth to the legend of a perpetual motion machine.”
Some scientists say the device works by transforming thermal energy into mechanical work, but Diaconescu doesn’t subscribe to this theory.
According to some who studied Karpen’s theoretical work, the pile he invented defies the second principle of thermodynamics(referring to the transformation of thermal energy into mechanical work), and this makes it a second-degree perpetual motion machine. Others say it doesn’t, being merely a generalization to the law, and an application of zero point energy.
If Karpen was right, and the principle is 100% correct, his pile would revolutionize all of the physics theories from the bottom up, with hard to imagine consequences. Though I guess this isn’t going to happen very soon, the museum still needs proper private funding to acquire the necessary security equipment required by the police to exhibit the device. http://www.greenoptimistic.com/
Karpen’s Pile: A Battery That Produces Energy Continuously Since 1950


The “Dimitrie Leonida” National Technical Museum from Romania hosts a weird kind of battery. Built by Vasile Karpen, the pile has been working uninterrupted for 60 years. “I admit it’s also hard for me to advance the idea of an overunity generator without sounding ridiculous, even if the object exists,” says Nicolae Diaconescu, engineer and director of the museum.
The invention cannot be exposed because the museum doesn’t have enough money to buy the security system necessary for such an exhibit.
Half a century ago, the pile’s inventor had said it will work forever, and so far it looks like he was right. Karpen’s perpetual motion machine now sits secured right in the director’s office. It has been called “the uniform-temperature thermoelectric pile,” and the first prototype has been built in the 1950s. Although it should have stopped working decades ago, it didn’t.
http://www.dailypaul.com/


S-a născut în Craiova la 22 decembrie 1870. După terminarea liceului, urmează cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti pe care o absolvă, în mod strălucit, ca şef de promotie, în anul 1891, pe când nici nu împlinise vârsta de 21 de ani.

Atras de domeniul electrotehnicii, tânărul inginer român a plecat la Paris. Va frecventa aici cursurile Şcolii Superioare de Electricitate al cărei diplomat ajunge în anul 1900 – şi, paralel, pe cele ale Universităţii, al cărei licenţiat în ştiinte fizice va deveni în anul 1902. Rămâne în continuare în capitala Franţei pentru a-şi face doctoratul în fizică. După doi ani, în 1904, obţine titlul de doctor cu teza Recherches sur l’effect magnetique des corps electrise en mouvement.

Apreciat pentru realele sale însuşiri, Nicolae Vasilescu-Karpen a fost numit profesor la catedra de electrotehnică a Universităţii din Lille, pe care a ilustrat-o, timp de un an, cu o activitate didactică unanim apreciată de tinerii săi studenţi. Dorul său de ţară, dorinţa de a-i consacra toata priceperea şi puterea de muncă, îl îndeamnă să se reintoarcă în patrie (1905).

in



În anul 1909, a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă adresată Academiei de Ştiinţe din Paris, folosirea curenţilor purtători de înaltă frecvenţă pentru telefonia prin cablu la mare distanţă. A realizat pilele Karpen, care funcţionează folosind exclusiv căldura mediului ambiant. S-a numărat printre cei care au adus o valoroasă şi incontestabilă contribuţie la realizarea complexelor mijloace tehnice în măsură să asigure transportul omului pe Lună.
După aprecierea profesorului I. Solomon, preşedinte al Societăţii Franceze de Fizică – Vasilescu-Karpen “a inventat pila de combustie cu o jumătate de secol înainte ca oamenii să ajungă pe Lună datorita ei”.

A desfăşurat o amplă activitate de cercetări originale în domeniul elasticităţii, aerodinamică, atomistică, termodinamică, electrostatică, teoria cinetică, electromagnetism, fizică-chimie, electrochimie şi pile electrice. A efectuat studii asupra aderenţei fierului la beton. A construit postul de telegrafie de la Băneasa (1914). A scris sau a aparticipat la proiecte de centrale electrice şi la proiecte de electrificare a oraşelor (Câmpina, Constanţa). A scris numeroase tratate.








Becul care nu se stinge

În ultimii ani omenirea a tras un semnal de alarmă privind resursele Pământului. Exploatate sălbatic, petrolul, gazele, cărbunii, sunt pe sfârşite. Un făgărăşean, însă, susţine că a descoperit reţeta energiei inepuizabile. Acesta a inventat bateria care se reîncarcă singură.
Energie electrică non-stop
Cărbunii, petrolul, gazele naturale sunt principalii combustibili fosili utilizaţi de omenire. Ei sunt totdată şi principalii vinovaţi de poluarea mediului înconjurător. Încălzirea globală şi efectele schimbării climei se văd aproape zi de zi. Alarmaţi de aceste efecte, cât şi de iminenţa secării resuselor de energie, oamenii s-au reorientat în anii din urmă spre tehnologiile neconvenţionale de producere a energiei electrice: cea eoliană, ea a Soarelui şi altele asemenea. Aceste tehnologii nu pot însă asigura mai mult de 10% din necesarul omenirii. Un făgărăşean pare, însă, să fi descoperit reţeta energiei inepuizabile. A inventat o instalaţie de curent continuu pe bază de moduli electrolizi celulari. Cu alte cuvinte, o baterie care produce energie electrică 24 de ore din 24, fără întrerupere şi fără încărcare. Cum funcţionează ea?
„Modulul, conform invenţiei, funcţionează în baza a 48 de celule aranjate pe două rânduri a câte 24. În fiecare celulă se montează un electrod de zinc, unul de cupru, un separator constând dintr-un burete poros montat într-o ramă de plastic, prevăzută cu un sistem de fixare şi un tub de plastic rigid care face legătura între celulă şi un capac al modului şi electrolitul care este format din NaCl şi H2O. Concentraţia electrolitului trebuie să fie la circa 330 de grame la litru“, a spus Ionel Pardoş, inventatorul făgărăşean.
Brevetată la OSIM
Modulul pe care l-a construit inventatorul făgărăşean este de aproximativ 12 volţi, iar energia acestuia este fluctuantă. Din acest motiv, bateria nu se reîncarcă. Astfel că becul are o intensitate mult mai mare, rămânând aprins non-stop. O adevărată descoperire, cu multiple avantaje la nivel mondial. Invenţia făgărăşeanului a fost brevetată la OSIM, în urmă cu 3 ani, atunci când a fost şi finalizată.


„În anii `90 am reuşit să fac această instalaţie, însă într-un mod brut, să spunem aşa, la o scară mai mică. Văzând că rezultatele sunt bune, am ajuns la concluzia că se poate realiza. În 2009 am reuşit să realizez această invenţie, dându-i numele de „Instalaţie de curent continuu pe bază de modul electrolitici celulari cu electrozi de Cupru Zinc şi un electrolit de NaCl şi H2O“. Într-adevăr, dă rezultate foarte bune, sunt foarte multe avantaje: funcţionează atât în mediul extern, cât şi intern, la diferenţe mari de temperatură, de până la + 50 de Grade Celsius sau chiar -50 de Grade Celsius şi produce energie electrică non-stop. Eu sper să găsesc ajutor din partea autorităţilor, pentru că această instalaţie este de viitor. Sper din tot sufletul ca această instalaţie să se realizeze în ţara noastră“, a mai spus Ionel Pardoş.
Ionel Pardoş are 55 de ani şi este de meserie pompier. Pasiunea lui pentru fizică şi chimie l-a împins să descopere, probabil, una din cele mai mari invenţii ale ultimilor ani.
(Alina ROMAN)    http://www.bzf.ro/becul-care-nu-se-stinge.html

Plastic bulbs

Plastic FIPEL light bulbs could replace compact fluorescents



The current limitations of CFL (compact fluorescent bulbs) can make the way for new field-induced polymer electroluminescent (FIPEL) light bulbs being developed by Wake Forest University researchers.
“People often complain that fluorescent lights bother their eyes, and the hum from the fluorescent tubes irritates anyone sitting at a desk underneath them,” said David Carrol, a professor of physics at the U.S. college, in a statement.
As the lead researcher developing FIPEL technology, Carroll hopes that the headaches and humming noises sometimes associated with CFLs can be a thing of the past.

“The new lights we have created can cure both of those problems and more.”
FIPEL light bulbs are also unique because the bulbs are made of plastic, not glass. The Wake Forest researchers used an ano-engineered polymer matrix to convert a charge into light.

The device is made of three layers of moldable white-emitting polymer blended with a small amount of nanomaterials.

The result is a shatterproof material and a glow that creates a bright white light similar to sunlight, which the human eyes prefer.
FIPEL vs. CFL vs. OLED

Vezi și

1.    Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.    Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.    Scara de valori a societății romanești 

4.               Europa privită din viitor

5.   Hrana vie

6.    Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.    Destinatii uimitoare pe glob

8.    Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.    Primarul care nu frură

10.               Duda a pus mâna pe Casa Regală

11.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

12.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

15.În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19.               Fii propriul tău nutriționist

20.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

21.               Slăbești daca esti motivat

22.               Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24.               Medicament retras - folosit în diabet

25.               Brexit-ul - Spaima Europei

26.               Virusul Misterios

27.  Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

28.               Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30.  Hoțul de cărți

31.               Aparitia starii de insolventa

32.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

37.Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

38.Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

 


The human eye prefers the natural light of FIPEL light bulbs, while light bulb makers may take a liking to the easier-to-produce design compared to CFL bulbs.

“One of the main drawbacks of CFLs is that they’re very difficult to manufacture,” Greg Smith, a PhD graduate student

“They’re a very complex design; they use glass, they use mercury and they have a very complicated circuit that’s inside the bulb itself.”

Plastic FIPEL bulbs are also said to be superior to OLEDs for the purposes of lighting up a room.

“OLEDs are a very nice technology,” said Smith. “But the tolerance required to build a large-area device for OLEDs is much, much higher than it is for our devices.”
Easier than CFL disposal

FIPEL light bulbs are estimated to last anywhere from 20,000 to 50,000 hours, depending on brightness settings, which are a way better than than 10000 hour based lifetime based CFL bulbs/tubes.

This makes the bulbs ideal for offices, but Carroll and his team also see potential in large display lighting, from store marquees to signs on buses and subway cars.

When these long-lasting bulbs do expire,they will not be concern for user regarding its disposal

“Although we don’t anticipate that you’ll need to throw them away in any short timeframe, they don’t use any hazardous materials like CLFs, which have mercury in them,” Smith explained.

“These are all plastic, all organic polymers, so you don’t have to worry about creating any kind of toxic or hazardous waste in your landfills.”

Wake Forest is already working with a company to start manufacturing FIPEL technology, which it estimates will be ready for consumers as early as next year…just enough time to convince your company to make the switch.     http://www.androidnova.org/f

Becurile din plastic, mai ieftine şi mai eficiente decât cele LED

Becurile din plastic, mai ieftine şi mai eficiente decât cele LED


O echipă de cercetători americani au realizat un nou tip debec economic. Mult mai ieftin de produs decât alternativele cu tehnologie LED, cel puţin la fel de eficient din punct de vedere al consumului de energie şi cu o durată de viaţă măsurată în zeci de ani, noul produs ar putea debuta chiar din 2013, oferind o alternativă ecologică şi durabilă la becurile fluorescente cu vapori de mercur.


Realizate integral din plastic, folosind o tehnologie numită field-induced polymer electroluminescent (FIPEL), noile becuri convertesc aproape în totalitate energia electrică în lumină, reducând substanţial uzura cauzată prin încălzire - principala cauză a îmbătrânirii becurilor cu tehnologie LED, care în timp îşi pierd din luminozitate şi eficienţa energetică.
Dezvoltată acum mai bine de 10 ani, tehnologia FIPEL presupune circularea unui curent electric printr-un tip de polimer cu proprietăţi electroconductoare, capabil să convertească energia primită în lumină vizibilă. Problema este că în forma iniţială acest material nu putea genera suficient de multă lumină pentru a concura soluţiile existente deja pe piaţă, motiv pentru care tehnologia a căzut în uitare.
Noi progrese au fost în cele din urmă făcute de un grup de cercetători ai Wake Forest University din statul american Carolina de Nord. Aceştia au dezvoltat un procedeu relativ ieftin şi uşor de aplicat, ce presupune doparea materialului din plastic polimer cu nanotuburi de carbon, rezultând un produs cu de aproximativ 5 ori proprietăţile luminescente ale materialului original. Procedeul de dopare este foarte bine cunoscut şi utilizat la scară largă în industria electronicelor, unde materialul folosit pentru realizarea microprocesoarelor este combinat cu impurităţi pentru a modifica sau îmbunătăţii proprietăţile electrice specifice elementului în stare pură - în cazul de faţă siliciu.
Comparate cu becurile economice bazate pe tehnologie CCFL, becurile FIPEL nu conţin mercur sau alte substanţe dăunătoare pentru mediul înconjurătorComparate cu becurile economice bazate pe tehnologie CCFL, becurile FIPEL nu conţin mercur sau alte substanţe dăunătoare pentru mediul înconjurător

Becurile realizate folosind varianta îmbunătăţită a tehnologiei FIPEL au în componenţă trei straturi de plastic polimer dopat cu nanotuburi de carbon, intercalate cu straturi din material dielectric. La aplicarea unui curent electric, straturile din polimer electro-luminescent emit lumină vizibilă. Partea cu adevărat interesantă este că lumina obţinută cu aceste becuri acoperă un spectru foarte apropiat luminii solare naturale, fiind ideală pentru spaţii publice şi locuinţe.
Comparate cu becurile economice bazate pe tehnologie CCFL, becurile FIPEL nu conţin mercur sau alte substanţe dăunătoare pentru mediul înconjurător, iar durata de viaţă aproape nelimitată diminuează mult problema înlocuirii lor şi reciclarea deşeurilor rezultate.
Potrivit lui David Caroll, inventatorul din spatele becurilor cu tehnologie FIPEL, noul tip de bec va intra pe piaţă chiar de anul viitor, purtând marca unei companii cu renume în domeniu.

Bateria din hârtie – nanotehnologie aplicată

La Universitatea Standford, un grup de cercetători au reuşit să creeze o baterie din hârtie de xerox. Ea a fost îmbibată cu o cerneală neagră în care se găsesc nanotuburi de carbon şi nanoconductori din argint. După ce a stat un timp într-un cuptor pentru ca apa din cerneală să se evapore, hârtia a căpătat conductivitate şi a putut fi încărcată cu energie electrică. În clipul de mai jos se poate vedea cum o bucată mică de hârtie este folosită pentru aprinderea unui LED. Conform celor care au lucrat la proiect, o baterie construită astfel suportă 40.000 de ciclii încărcare/descărcare, depăşind performanţa uneia Li-ion.
 Primul avantaj evident al bateriei din hârtie este flexibilitatea. Ea se poate modela în multe forme şi dimensiuni. Mai mult, dacă hârtia tratată cu cerneala specială este îndoită sau mototolită, ea nu-şi pierde proprietăţile. Aşteptăm primele aplicaţii ale tehnologiei, care ar putea fi implementată în producţia de masă foarte rapid. Bateria din hârtie ar putea fi prima aplicaţie cu impact semnificativ a nanotehnologiei. Cât de subţiri ar deveni telefoanele mobile dacă bateria ar avea grosimea mai multor straturi de hârtie xerox?   

Artificial Intelligence in Politics

Partidul Sintetic În Danemarca sunt în prezent 230 de micro-partide.    Partidul Sintetic din Danemarca   a apărut după ce un soft de inteli...