Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca
mărime din Sistemul Solar. Marte poartă numele zeului roman al războiului și
este adesea denumită Planeta Roșie deoarece oxidul de fier predominant pe
suprafața sa îi conferă un aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice
vizibile cu ochiul liber. Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire,
având caracteristici de suprafață care amintesc atât de craterele de impact ale
Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca ale Pământului.
Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale
Pământului, deoarece perioada de rotație, precum și înclinarea axială în raport
cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele Olimp, cel
mai mare vulcan și cel mai cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul
Solar și Valles Marineris, unul dintre cei mai mari canioane din Sistemul
Solar. Bazinul din emisfera nordică acoperă 40% din planetă și poate fi un semn
de impact imens. Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos, care sunt mici și au
o formă neregulată. Este posibil ca aceștia să fie asteroizi captați, similare
cu 5261 Eureka, un troian al lui Marte.
Marte a fost explorată de numeroase nave spațiale fără
echipaj. Mariner 4, lansat de NASA la 28 noiembrie 1964, a fost prima navă
spațială care a vizitat Marte, cea mai mare apropiere de planetă având loc la
15 iulie 1965. Mariner 4 a detectat slaba centură de radiații marțiene,
măsurată la aproximativ 0,1% din cea a Pământului și a surprins primele imagini
ale unei alte planete din spațiul profund. La 20 iulie 1976, Viking 1 a
efectuat prima aterizare de succes pe suprafața marțiană. Deși nava spațială
sovietică Mars 3 a avut o amartizare lină în decembrie 1971, contactul a fost
pierdut după câteva secunde. La 4 iulie 1997, nava spațială Mars Pathfinder a
aterizat pe Marte, iar la 5 iulie, roverul misiunii, Sojourner a devenit primul
rover robotic care a operat pe Marte. Pathfinder a fost urmat de roverele
Spirit și Opportunity, care au aterizat în ianuarie 2004 și au funcționat până
la 22 martie 2010 respectiv 10 iunie 2018. Orbitatorul Mars Express, prima navă
spațială a Agenției Spațiale Europeane a ajuns pe orbită la 25 decembrie 2003.
La 24 septembrie 2014, Organizația indiană de cercetare spațială a devenit a
patra agenție spațială care a vizitat Marte, când misiunea sa interplanetară
Mars Orbiter Mission a ajuns cu succes pe orbită. Există investigații în curs de desfășurare
care evaluează potențialul de locuibilitate din trecut al lui Marte, precum și
posibilitatea existenței vieții. Sunt planificate viitoare misiuni de
astrobiologie, inclusiv roverele Perseverance și Rosalind Franklin. Apa lichidă
nu poate exista pe suprafața planetei Marte din cauza presiunii atmosferice
scăzute, care este mai mică de 1% din presiunea atmosferică pe Terra, cu
excepția unor mici creșteri pentru perioade scurte. Cele două calote glaciare
polare par a fi făcute în mare parte din apă. Volumul de apă din calota glaciară
a Polului Sud, dacă este topită, ar fi suficient pentru a acoperi întreaga
suprafață planetară până la o adâncime de 11 metri. În noiembrie 2016, NASA a
raportat găsirea unei cantități mari de gheață subterană în regiunea Utopia
Planitia de pe Marte. Se estimează că volumul de apă detectat este echivalent
cu volumul de apă din Lacul Superior. Marte poate fi observat cu ușurință de pe
Pământ cu ochiul liber, la fel și colorarea sa roșiatică. Magnitudinea sa
aparentă (strălucire) atinge -2,94, care este depășită doar de Venus, Lună și
Soare.
Vezi Sursa Info AICI
Lansarea şi revenirea dinspre Marte pot fi organizate doar atunci când "Planeta Roşie" şi Terra se situează de aceeaşi parte a Soarelui, fenomen care se petrece aproximativ la fiecare 26 de luni şi care va avea loc în 2031, 2033, etc.
Marte se roteste in jurul Soarelui pe o orbita elipsoidala, la o distanta de 207-249 mil.km aproximativ o data si jumatate distanta fata de Pamant (Pamantul: orbita aproape circulara, distanta de circa 150 mil.km). Marte efectueaza o revolutie in jurul soarelui in 687 de zile terestre, asadar, in 1,88 ani terestri. Viteza lui Marte este de 79 200- 93 600 km/h; viteza pamantului : aproximativ 100 000 km/h. Diametrul lui Marte este circa jumatate din diametrul Pamantului. Perioada sa de rotatie in jurul axei este de 24 de ore si 37 de minute. Ovaloare favorabila, intrucat ziua matiana este aproape cat o zi terestra.
Intrucat axa lui Marte, la fel ca cea a pamantului, nu este perpendiculara pe planul orbitei (diferenta de unghi dintre axa pamantului si axa lui Marte : 2 grade), exista anotimpuri si pe planeta cea mai apropiata de pamant. La nord de ecuatorul martian, vara este mai lunga decat iarna; In emisfera sa sudica este invers. In plus Marte are 2 sateliti, Deimos si Phobos. Acestia se rotesc in jurul ei in 30 de ore si 18 minute, respectiv 7 ore si 39 de minute.
Primele deosebiri decisive fata de viata de pe pamant sunt legate de forta gravitatiei. Gravitația de pe Marte reprezonta 38%, aproape o treime din forta de gravitatie terestra. Ca urmare locuitorii de pe Marte, mai usori cu doua treimi fata de ci de pe Pamant, pot renunta la numeroase accesorii terestre, precum scaunele, canapelele, caci datorita fortei gravitationale reduse, oamenii aproape ca plutesc. Activitatile statice, asa cum erau anticipate inca din anii '60, ar putea insa necesita accesorii precum scaunul de comanda al capitanului Krik de pe nava spatiala Enterprise.
In pozitie sezanda trebuie isa exersata si o alta activitate, intr-o statie pe marte. Astfel, proiectantii Euro- Marte s-au decis sa construiasca un model de toaleta pentru conditii de gravitatie zero, precum cele utilizate aztazi in zborurile spatiale.
Vezi mai multe info AICI